Satul unde nu exista saracie: Trepail, Champagne.
Locul unde vinul "stricat" e unul dintre cele mai puternice branduri mondiale. Lectia predata Romaniei
Franta, Trepail - un sat cu 400 de suflete, in care nu exista saracie. Localnicii au mentinut traditia si isi cultiva micile parcele de vie, asa cum o faceau strabunicii. Produsul lor se numeste sampanie si e celebru in toata lumea, iar familiile de aici nici nu se gandesc sa emigreze la oras.
Sampanie - vin nobil fara de care cultura occidentala nu poate concepe o petrecere. Numele este al regiunii Champagne din Franta, unde vinul care face sticlele sa bubuie a fost la inceput un accident local. In Evul Mediu, calugarii viticultori se speriau cand auzeau explozii in pivnitele lor de vinuri.
Frigul de peste iarna oprea fermentatia si o repornea primavara, iar dubla fermentatie crea in sticla dioxid de carbon si evident presiune.
Odata inteleasa chimia, localnicii n-au mai numit-o licoarea diavolului, ci Champagne.
Thierry, anticar si om de arta parizian, e un francez ca toti ceilalti - isi iubeste trecutul si scumpa licoare locala - cu istorie.
"Noi avem patriotismul placerii, al vinului bun, al iubirii romantice. Dar e adevarat ca nu avem rigoarea germanilor care construiesc masini mari si solide. Nu avem nici fantezia italienilor, care fac masini rosii, rapide si luxoase", spune francezul.
Domnul Moet si-a inceput afacerea prin 1750, cu Madame de Pompadur, ca intermediar la casa regala. Azi, regina Marii Britanii e clienta fidela. Considerata la aparitie vin "stricat", sampania e de sute de ani unul dintre cele mai puternice branduri mondiale.
Nimeni in lume nu poate folosi denumirea Sampanie in afara de producatorii locali, fiindca si-au protejat-o si uite asa, in Franta, un catun cu 400 de locuitori - cum e Trepail - poate fi bogat.
Domnul Petiau are 7 hectare de vie: "Noi avem in Champagne trei soiuri specifice pentru regiune: un strugure alb, numit Chardonnay şi doi struguri negri, Pinot Noir si Meunier".
Avem si noi si Chardonnay si Pinot Noir, in Romania:
"Da, dar va lipseste solul. Solul e cel mai important. Acesta e cel care da timbrul specific sampaniei", ne explica francezul.
Si ne mai lipseste ceva, savoir-faire-ul transmis din tata in fiu. Domnul a mostenit afacerea de la strabunici si a pastrat tehnicile traditionale: "Vedeti depunerea amestecata in lichid, care tulbura vinul. Aceasta depunere e formata in principal din drojdia aparuta in urma celei de-a doua fermentari in sticla".
Pentru o sampanie limpede, domnul agita sticlele:
1. In fiecare zi, cu un sfert de cerc.
2. Operatiunea are ca scop eliminarea depunerii, care va aluneca de-a lungul sticlei pana la dop. Si se va concentra aici, in capsula, dupa care va fi eliminata.
Sub casa, viticultorul pastreaza colectia personala in vechea hruba sapata de mana strabunicului: "Cred ca asta e din anii 30. Dar e o comoara secreta, e ceva personal".
Familia Petiau a planuit din timp viitorul afacerii traditionale: "Voi continua traditia. Imi doresc sa fac meseria asta de ceva vreme, de cand eram mic. Ma intereseaza".
Sunt mandri de satul lor, cu casele impunatoare, ridicate de viticultori. Vechile fatade sunt azi impodobite cu vitrine. Fiindca - desi nu e un sat touristic, tot mai multi straini apar in zona, sa cumpere direct de la taran. Biserica medievala n-au lasat-o in paragina ca sa-si faca alta noua. Scoala satului mai pastreaza moda veche doar la exterior:
Intr-un sat romanesc, din Gorj, o scoala asemanatoare se ruineaza. Pentru ca autoritatile au cheltuit bani pe una noua, mai urata. Un grup de arhitecti voluntari a inceput s-o restaureze, sperand ca localnicii se vor implica si ei ca sa-si salveze trecutul.
In Franta, in schimb, patrimoniul satesc e aparat de tarani si autoritati deopotriva.
Peisajele din regiunea Champagne au ajuns recent intr-un dosar pentru a fi declarate ca facand parte din patrimoniul imaterial al omenirii. Sampania este produsul omului, având la bază zona Champagne şi meşteşugul localnicilor. Iar sampania modifică şi influenţează peisajul.
Francezii din zona Champagnie isi portejeaza nu doar arhitectura rurala si produsele locale, ci pana si peisajul creat de-a lungul secolelor. La Trepaile nu se mai poate construi nimic nou.
Odata cu industrializarea agriculturii, satele frantuzesti au pierdut ce aveau mai de pret: micile ferme locale, cu hrana sanatoasa, pe care romanii le-au pastrat, nu din respect pentru traditie, ci de nevoie. Satul romanesc e inca viu, taranii de rand mai au cai, vite si pasari.
Domnul e suparat ca pe ulita lui frantuzeasca, mai trece cate un caine „needucat" si a pus la dispozitia stapanilor pungi pentru deseuri. Satul Trepail e mai degraba un oras in miniatura inconjurat de tractoare.
Domnul a vizitat Romania si o iubeste. Nu intelege de ce la noi, cartile de gastronomie frantuzeasca si sampania sunt pe toate drumurile, dar el, in Franta nu poate cumpara o carte de bucate romanesti, si nici tuica de Baia Mare. Ne cearta ca nu stim sa ne valorificam identitatea si se multumeste - deocamdata cu provizia de sampanie autentica a domnului Petiau, desi, abia asteapta ca la anul sa cionceasca un paharel de tuica intr-un sat viu din Romania.
Sursa: incont.stirileprotv
UE vrea ca Romania sa-si arda viile
Cu alte cuvinte ei subventioneaza distrugerea viilor autohtone ale noilor veniti din motive total "altruiste" : acelea de a fi singurii producatori de vin si a avea practic un monopol pe piata europeana.
Romania are peste 150 de soiuri de vita de vie unice in intreaga lume, vechi de pana la 8000 de ani, aromate, cu miresme fermecatoare, dulci, incomparabile cu vinurile amare vestice, pline de substante toxice si pesticide. O astfel de masura este un pericol in primul rand pentru biodiversitatea soiurilor de vita de vie, riscand sa dispara niste soiuri unice in lume.
De altfel in Romania au evoluat cateva soiuri de vita de vie deosebit de rezistente la boli si la daunatori si care nu necesita absolut deloc tratamente chimice sau pesticide. Romanii nu stiu sa-si valorifice in schimb aceste soiuri de vin deosebite, dar dupa cum se vede nici nu vor fi lasati sa afle cum sa faca in curand acest lucru, pentru ca "piata libera" europeana le va impune sa-si distruga singuri viile. Ce fel de piata libera e asta care iti impune sa-ti distrugi mijloacele proprii de productie?
Este unul dintre exemplele cele mai parsive pe care UE le impune acolo unde gaseste coruptie si politicieni "ascultatori" si tradatori de neam si de tara. Aceleasi directive au incercat cei de la UE sa le bage pe gat si vecinilor unguri si bulgari dar acolo nu le-a mers atat de usor ca la noi in Romania. Altii mai stiu si sa refuze cand vad ca unele decizii sunt de-a dreptul imbecile.
Devine din ce in ce mai clar ca o Europa unita si in care toate tarile sa fie tratate cu principii egale este foarte departe de adevar. De fapt nesimtitul de Sarkozi a si recunoscut ca nu pot fi toate tarile tratate egal, ci unele sunt mai "egale" decat celelalte, daca se poate spune asa. Cu alte cuvinte unele tari mai puternice din UE (si aici ne referim la Germania si Franta) vor sa fie "jupanii" care vor imparti ca intr-un sistem feudal privilegiile si responsabilitatile pentru celelalte tari dupa simpatii si reguli stiute doar de ei.
Asteptam cu nerabdare sa vedem cu ce alta nesimtire ne mai poate surprinde aceasta UE dupa ce ne-a provocat in ultimii ani cateva socuri deosebit de puternice. Dupa cate observam or sa vrea sa ne distrugem intr-o zi pana si usile de la intrare in propriile case, motivand ca le ingreuneaza accesul atunci cand vin sa ne mai fure cate ceva.
Surse: glasul-moldovei.
1) http://goo.gl/KX8xyr
2) http://www.roportal.ro/stiri/ue-ne-cere-sa-reducem-suprafetele-cultivate-cu-vita-de-vie-386188.htm
3) http://www.roportal.ro/stiri/fonduri-europene-pentru-restructurarea-sectorului-viticol-1098204.htm
4) http://www.administratie.ro/articol.php?id=13742&cmd=print
5) http://www.capital.ro/download?id=3132
6) http://www.ziaruldevrancea.ro/feed/actualitatea/13290-viticultura-pusa-la-zid-de-normele-europene.txt
7) http://www.business24.ro/guvern/reforma/reforme-in-industria-europeana-a-vinului-548915
UE ne cere sa reducem suprafetele cultivate cu vita-de-vie
Efecte nule
Daca propunerea de reducere a suprafetelor viticole va fi adoptata, in Romania nu va avea efecte prea mari, considera vicepresedintele Garant. Si asta pentru ca mai mult de jumatate din suprafata viticola a tarii, care este de 250.000 de hectare, este cultivata cu vie hibrida. Iar vinul rezultat din aceasta vie nu este acceptat oricum la comercializare in UE. Mai mult, Ministerul Agriculturii chiar acorda subventii celor care defriseaza via hibrida si o inlocuiesc cu una nobila, sustine Morariu. (Madalina Haranita)
Reforme in industria europeana a vinului - 2007
Planul prevede reducerea suprafetelor cultivate cu vita de vie cu 200.000 de hectare, de la 3,4 milioane de hectare in prezent. In primul an de reforma se va renunta la 60.000 de hectare, iar marimea suprafetelor care vor fi scoase din productie va scadea in anii urmatori.
In schimb, producatorii vor primi in primul an circa 7.000 de euro pentru fiecare hectar de vie la care renunta, suma care se va reduce ulterior. Producatorii care vor avea probleme in obtinerea unei productii viabile vor avea posibilitatea sa micsoreze costurile sau sa renunte definitiv la productia de vin, se arata in proiect. Acesti producatori fie vor putea desfasura activitati alternative pe terenurile respective, fie se vor retrage definitiv din productia agricola, se arata in proiectul care va fi publicat la 4 iulie si dezbatut ulterior de ministrii comunitari.
Proiectul de reforma, aprobat de comisarul european pentru Agricultura, Mariann Fischer Boel, va desfiinta sau va simplifica multe dintre subventiile existente.
UE a pierdut teren pe piata vinurilor
Uniunea Europeana este cel mai mare producator, consumator, exportator si importator de vinuri la nivel mondial. In ultimii ani, producatorii europeni au pierdut o parte din pietele traditionale de export, in favoarea vinurilor mai ieftine provenite din Australia, Chile si Statele Unite, in timp ce importurile UE au crescut.
Pe langa devansarea concurentilor prin concentrarea productiei pe vinurile de inalta calitate, strategia lui Boel este ca subventiile sa descurajeze surplusul nedorit de productie, care este transformat ulterior in alcool industrial sau biocombustibil. Astfel, proiectul prevede desfiintarea subventiei acordate pentru distilarea cantitatilor excedentare de vin, pentru corectarea dezechilibrelor de pe piata, iar fermierii vor primi in schimb mai multe fonduri pentru reducerea suprafetelor cultivate cu vie.
Propunerile lui Boel au nemultumit mai multe guverne europene, in special cele din statele mari producatoare cum sunt Franta, Spania si Italia, lideri la nivel mondial. Cele trei state reunesc 80% din suprafetele cultivate cu vie in Uniunea Europeana.
Fara zahar in vin si fara amestecuri
Plantarea vitei de vie este controlata strict in UE, atat in privinta suprafetelor cat si a sortimentelor de struguri. Noile plantari nu sunt permise pana la jumatatea anului 2010, cu exceptia unor conditii speciale, iar Boel a propus extinderea perioadei pana in 2013.
Pentru protejarea mediului, statele vot sa limiteze desfiintarea viilor in zonele de deal si de munte si sa puna capat procesului de restrangere a suprafetelor, cand terenurile abandonate ajung la 10% din total.
Alte masuri propuse prevad interzicerea folosirii zaharului in productia de vin, practici utilizate in statele cu clima mai rece, precum Luxemburg si Austria, pentru cresterea continutului de alcool.
Culturile cu sortimente de struguri care nu au fost aprobate trebuie desfiintate, cu exceptia situatiilor in care vinul produs este consumat numai de familia cultivatorului. De asemenea, producatorii nu vor avea dreptul sa amestece vin sau must importat cu vinurile europene. Bloombiz (Sursa: Mediafax)