Doar cu o tinta de 12% de crestere a PIB-ului va reusi Romania sa atinga nivelul PIB-ului european si de integrare in zona euro cu nivelul de 1 € = 1 leu ce ar asigura ca veniturile de azi sa fie aceleasi dar in euro, inclusiv salarii si pensii.
Previziune posibil de realizat si vom analiza rand pe rand fiecare sector economic, cu contributia sa la cresterea PIB-ului.
Primul sector de activitate este agricultura care tot timpul a fost, este si o sa mai fie considerata ca o Cenusareasa a economiei Romanesti si asta nu numai din cauza vremii uneori nefavorabile dar alteori prea generoasa chiar si in lipsa irigatiilor, dar si in privinta numarului asa zis prea mare din populatie (peste 25%) care este ocupata cu agricultura si in principiu cea numita de "subzistenta" dar tocmai asta poate sa fie si secretul unei cresteri agresive a PIB-ului in acest sector de activitate printr-o buna organizare si management al resurselor si al vanzarii productiei lor.
Tocmai si mai ales din cauza proastei organizari din acest domeniu s-a ajuns ca sa existe produse similare aduse din import in procente de peste 70% si chiar 90%, ce pot sa fie concurate de produsele indigene, deci piata este doar trebuie doar un imbold prin legislatie si apoi o organizare concreta si in pasi rapizi la nivel regional, judetean si apoi pe plan local.
Se spune ca în componența PIB-ului intra "capitalul, forța de muncă și productivitatea" pai tocmai asta este diferenta dintre industrie, constructii si agricultura si anume ca agricultura detine forta de munca cea mai numeroasa, chiar daca "se spune" (de catre cine ? importatori si engro-sisti) ca e prea imbatranita.
Capitalul
Capitalul pentru o agricultura care poate si trebuie sa inlocuiasca produsele din import, luand o tinta de 10-15% pe an se poate obtine "pas cu pas" prin masuri economico financiare impuse sau stimulate de factorii interesati prin parteneriat cu agricultorii sau asociatiile de agricultori din fiecare domeniu agricol.
Capitalul in agricultura se obtine in tarile occidentale prin contractele bursiere de vanzari pe termen lung ce folosesc la obtinerea de finantare ce este necesara achizionarii de utilaje sau modernizarii sau a construirii de mici fabrici de procesare sau de depozite. La inceputurile anilor 90 doar doua tari si-au trimis reprezentanti la Bursa din Chicago si anume China si Moldova pentru a face contractari si schimb de experienta dar de la noi cam greu, chiar daca a fost apoi o explozie de burse de marfuri pe la noi dar cu rezultate mediocre pentru ca s-au constituit dupa ureche si cu multe piedici impuse de legislatie, ce mai sunt si acum in vigoare dupa 25 de ani si una dintre ele este obligativitatea ca reducerile de pret sa se faca doar in 2 perioade ale anului si nu la libera alegere a pietei sau a comerciantului, dupa cum a impus BNR.
Capitalul se poate obtine si prin contractari externe din vanzarea de marfuri la export precum sunt acum previzionate livrarile catre China ce poate sa ceara chiar mai multe produse sau cantitati decat putem noi produce, chiar si la standarde impuse de ei. Un alt for care face contractari regulate si in cantitati apreciabile este FAO si asta deoarece populatia globului creste dar si foametea bantuie pe planeta iar Romania printr-o oraginizare eficienta ar putea sa acceseze aceste fonduri ca sa livreze ce se contractea astfel prin FAO.
Capitalul se obtine si din contractarile sau licitatiile cu/din tari precum cele din Africa prin Egipt sau Asia prin burse specializate din acea zona.
Doar pentru ca este o proasta organizare si o lipsa de comunicare dintre consulatele Romaniei din Asia sau Africa cu camerele de comert judetene, Romania nu are acces la contractari sau licitatii pentru produse agricole cerute din afara.
Asociatiile de producatori au ajuns sa-si doreasca si chiar unii au si reusit sa-si trimita personal care sa functioneze in anumite zone ale lumii care sa faca exact ce trebuia sa faca consulatul Romaniei de acolo. Straniu ca in lumea internetului sa trimiti personal care sa afle cand sunt licitatii dar nu au toti deprinderea sa lucreze sau sa acceseze astfel de portaluri de afaceri iar firmele de IT din Romania degeaba se lauda ca au reusit sa depaseasca PIB-ul agriculturii din 2014 daca lucreaza doar pentru ei fara sa ofere servicii de afaceri chiar concurentului lor la PIB adica agricultura.
Capitalul adus de fondurile europene este bun si chiar ajuta enorm dar nu poate sa suplineasca elementul esential in afaceri si anume clientela si piata. Pentru asta nu exista un indice in accesarea acestor fonduri. Degeaba se construiesc sau se modernizeaza ferme sau culturi agricole daca dupa ce sunt gata, ele nu au piata sau si mai rau, piata este ocupata de importuri tot mai multe si mai agresiv mentinute la vanzare.
Capital se obtine si din vanzari pe piata locala si chiar daca agricultorii stramba din nas asupra preturilor ei nu au de ales si trebuie sa se impuna chiar la aceste preturi si daca vor putea sa vanda toata productia lor, ei o sa fie multumiti (decat sa o arunce) si nu numai prin faptul ca au obtinut niste venituri dar au reusit sa reduca din importuri, care-i vor descuraja pe importatori sa incerce si in anii ce vin sa mai riste sa aduca marfa avand o concurenta autohtona in revenire. Cu un ajutor agresiv din partea autoritatilor locale si a asociatiei lor de producatori vor reusi cu siguranta dar sa nu creada ca apoi vor impune niste preturi mai mari pentru ca piata se regleaza automat si revin iar importurile.
Capital inseamna dupa vorba romanesca "ban la ban trage" asa ca orice venituri obtinute din vanzari sau contractari pentru livrari imediate sau viitoare se pot transforma in fonduri de investitii prin asocierea in vederea obtinerii de credite interne sau pentru export garantate de fonduri de garantare specializate sau nu pentru agricultura. Necesar este ca firmele specializate in brokeraj sa se asocieze sau sa fie cooptate in acest proiect de lupta pentru "PIB de 12% pe an" ce poate sa fie benefic pentru toate partile, ca este loc pentru toata lumea si fonduri sunt si aici si afara pentru orice demers de afaceri sau de investitii pe termen mediu si lung.
Capital se obtinea pe vremuri prin casele de investitii si de comert exterior care cu asta se ocupau si uite ca dupa 25 de ani acest fenomen parca a disparut complet, locul lor fiind luat de niste persoane care nu au nici o legatura nici cu comertul sau cu agricultura.
Capitalul se obtine prin toate verigile implicate in derularea unei afaceri de comert, si fiecare este importanta in acest lant iar lipsa unei singure structuri duce inevitabil la ruperea lui. Degeaba agricultorii produc marfa de calitate "bio" daca nu au ambalaje de calitate, nu au acces la o depozitare zonala specializata, nu au legatura cu o retea de transportatori specilizati, de o retea de promovare si de comert specializat si nu in ultimul rand de o piata pentru a vinde ce produc ei timp de un an de zile si care cu o vreme favorabila o sa aiba o productie buna dar inficienta in lipsa acestor factori din acest lant.
Forta de munca din agricultura
Capitalul adus de agicultori va aduce venituri mari si la nivel local sau judetean si central si va reduce povara asistentei sociale si o sa fie cheia de bolta pentru revenirea "capsunarilor" acasa in sanul familiei lor ce reuseste sa obtina venituri satisfacatoare pentru familia reintregita si nu de subzistenta ca pana acum.
Forta de munca exista aici si cei plecati la munca in strainatate, dar doar prin masuri de stimulare pe produs se pot mari veniturile agricultorilor si astfel revenirea tinerilor acasa. Degeaba se cauta expediente de genul ca sa se aduca personal din Africa sau Asia dar cu ce va schimba asta nivelul de trai al oamenilor din tara asta daca incerci sa faci treaba cu necunoscatori ai locurilor si se mai cheltuie si cu scolarizarea si cu cazarea lor ce ar ridica cheltuielile cu mai mult decat ar putea sa aduca ei ca profit si nici pe cat la marirea PIB-ului.
Un alt factor obiectiv asupra fortei de munca din agricultura Romaniei este si faptul ca numarul persoanelor ocupate inseamna peste 6 milioane de persoane din mediul rural si in plus inca peste 2,5 milioane in agricultura si conexe (din care 2,7 milioane agricultori cu vârsta de peste 65 ani si doar 6,5% din randul celor cu o varsta sub 35 de ani) si asta din totalul de 9 milioane de persoane ocupate din toata Romania, iar majoritatea celor din mediul rural au si activitati non-agricole pentru suplimentarea veniturilor din agricultura de subzistenta pe care o practica impreuna cu familia lor.
Forta de munca la nivelul Europei este folosita in aproape 12 milioane de ferme dintre care in Romania sunt aproape 4 milioane de ferme iar politrucii spun ca este un fenomen negativ al faramitarii a exploatatiilor agricole considerand ca daca o sa fie doar cate exploatatii conduse de cativa "latifundiari" acestia vor aduce profit statului sau grane populatiei si ca asta o sa fie solutia de reducere a saraciei ce a atins chiar 42 % din populatie, dar la intrebarea asta nu vor raspunde pentru ca ei sunt de partea marilor exploatatii si nu impotriva saraciei.
Forta de munca din agricultura lucreaza in ferme ale UE pe suprafete medii de 14 ha (12 mil. ferme ce lucreaza 171 mil. de ha) pe cand in Romania suprafata medie este de 3.5 ha lucreaza in 3,86 mil. ferme - din care 99% fără personalitate juridică - pe 13,30 mil. ha) din care pe suprafete de pana la 2 ha (in Europa sunt 5,87 milioane ferme pe 4,18 mil. ha din care in Romania sunt 2,87 milioane ferme pe 1,72 mil ha), dar nu vor sa tina cont ca tocmai pe suprafetele mici se poate obtine o productie ecologica si sanatoasa si nu pe suprafete de peste 100 de hectare (324.000 ferme in UE pe 85 mil. ha din care in Romania sunt 13.730 ferme mari si foarte mari ce lucreaza 6,50 mil. ha), deci in Europa un numar de 24 de ori mai mare de firme mari (3% fata de 0,4%) lucreaza in medie pe terenuri de 13 ori mai mici decat in Romania (50% din suprafata agricola a Europei - 86 mil ha - fata de 48% din suprafata agricola din Romania - 6,5 mil ha).
Productivitatea in agricultura
Ca sa fie analizata productivitatea in agricultura trebuie tinut cont ca suprafata agricola in statistici nu mai este de 6,5 milioane de ha ci de 14,5 milioane de ha (13,3 milioane de ha dupa recensamantul din 2012 si conform datelor de la Eurostat) si nu de 6,5 milioane de ha ca in statisticile de mai sus, iar acest teritoriu se imparte dupa cum urmeaza: teren arabil 9,35 mil. ha, pasuni pe 3,28 mil. ha, fanete pe 1,55 mil. ha, viticultura 0,21 mil. ha si livezi si pepiniere pe 0,20 mil. ha. Aici sectorul vegetal are o pondere de 71% iar cel zootehnic de 28,5% si doar 0,7 % pentru servicii agricole si conexe. Din aceste activitati vom putea observa o distributie a culturilor astfel ca pentru cereale se utilizeaza 5,2 mil. ha,
Cu sau fara productivitatea mult trambitata de toti expertii si priceputii in economie, dar uite ca valoarea productiei agricole in Romania a totalizat locul 8 din Uniunea Europeana de 15,48 miliarde de euro dar si sectoare importante din agricultura au reusit sa ajunga alte puteri agricole din Europa si nu numai, clasandu-se chiar pe primele locuri astfel :
1a. Romania se situeaza pe primul loc in UE dupa contributia culturilor de camp la totalul productiei agricole.
1b. producţia Romaniei de floarea-soarelui de 2 milioane de tone i-a adus locul 1 în Europa si a ajuns astfel si cel mai mare exportator
2. producţia totală de porumb de 11.723.000 tone (locul 2 în Europa).
3a. Exporturile de bovine în spaţiul extracomunitar pe locul 3 în Europa cu 41 mil € (loc 3 UE)
3b. Romania se afla pe locul 3 in clasamentul celor mai mari exportatori de grau din UE, in ceea ce priveste sezonul 2014-2015
5. Bovine (2 mil. capete - locul 5 in UE)
6. România se află pe locul 6 în Europa din punctul de vedere al consumului de bere per capita
4a. Ovine si caprine locul 4 în Europa cu 10 milioane de capete (loc 4 UE)
4b. Caprine locul 4 în Europa cu 1,2 milioane de capete (loc 4 UE)
8. Valoarea productiei agricole in 2014 a Romaniei a ocupat loc 8 in UE totalizand un total de 15,48 miliarde de euro.
10a. Romania se afla pe locul 10 in clasamentul celor mai mari exportatori de grau la nivel mondial, in ceea ce priveste sezonul 2014-2015
10b. Productia de lapte din ferme pe locul 10 în Europa cu 4,5 mil. tone (loc 10 UE)
11. România se află pe locul 11 în lume la producţia de vin
13. România se află pe locul 13 UE din punctul de vedere al suprafeţei ocupate de fondul forestier.
Totusi exista un decalaj de productivitate in agricultura noastra si cea din UE, ce se limiteaza sub 25% din cea a agricultorilor europeni, ce creste in fiecare an cam in jurul a 2,7% pe an iar daca si la noi s-ar putea majora acest ritm de crestere peste acest procent fara a periclita specificul bio si natural al produselor autohtone atunci si PIB-ul va putea creste semnificativ si la noi si chiar sa depaseasca 15,48 miliarde de euro ca valoare a productiei agricole autohtone (chiar daca este o cifra subestimata fata de realitatea din teren) si daca ne luam dupa predictia din titlu cu o crestere de minim 12% a acestei valori in PIB din partea agriculturii se va putea ajunge usor sa depaseasca dublul acestei valori pana in 2018, sau chiar triplu dupa introducerea noilor carnete de producator din 2015. Eu estimez ca valoarea productiei agricole autohtone o sa atinga nivelul de 50 de miliarde euro in 2018.
* - URMEAZA - * "Read more"
Sursa: Agricultura si dezvoltarea rurala