Bursă de cereale la București
Proiectul va fi realizat cu ajutorul fondurilor europene și, inițial, va fi unul pilot, realizat cu concursul asociațiilor de fermieri.
„Proiectul este finalizat, dar vrem să obținem o finanțare din fonduri europene. Așteptăm să fie definitivat noul PNDR să vedem cum putem obține finanțare. Vream să facem la început un proiect pilot care să cuprindă ONG-uri, Academia de Științe Agricole și Silvice din București, o instituție independentă. Am avut deja o primă discuție cu conducerea academiei care s-a arătat interesată de proiect”, a declarat Ion Cioroianu, președintele Asociației Fermierilor din România.
Fermierul și-a exprimat speranța că, astfel, vor fi eliminată concurența neloială. “Vom putea încheia și noi contracte futures, vom elimina șpăgile și evaziunea fiscală”, a conchis Cioroianu.
Burse de cereale au mai fost. Degeaba…
Ideea unei burse de cereale nu este una nouă. Anul trecut a fost deschisă la Corabia, în județul Olt, o bursă de cereale, proiect derulat din fonduri europene de Consiliul județean Olt.
Bursa de Cereale de Corabia trebuia să funcționeze în parteneriat cu Bursa Română de Mărfuri din București. Proiectul, început in 2010 și dezvoltat prin Programul Operational Regional REGIO, a avut o valoare totală de 8,05 milioane lei, din care contribuția UE a fost de 2,73 milioane lei, cea a Consiliului Județean, de 4, 89 milioane lei, restul sumei fiind de la bugetul de stat.
Numai că nici acest proiect, ca și cel similar, de dinaintea acestuia, inițiat la Sibiu, nu a reușit să se impună pe piața cerealelor.
Cultura fermierilor față de bursă – inexistentă
Fermierii sunt, oricum, sceptici când vine vorba de bursă de cereale și cred că obiceiul cumpărării direct de la cumpărători nu va dispărea foarte curând. “Cultura fermierilor vis-à-vis de bursă este inexistentă. Nu cred că or să dea navală. Mă îndoiesc că lumea se va duce să cumpere de pe bursă. Se vor duce, ca și până acum, direct la producători. Tot ce trece prin bursă are un comision pe care oamenii nu sunt dispuși să-l plătească”, este de parere Ilie Popescu, președintele Asociației Producătorilor Agricoli Olt.
Fără silozuri la producători nu poate exista bursă
Fermierii cred că bursa va fi inoperabilă pentru că fermierii nu au spații de depozitare și nici logistică de transport a cerealelor.
“Cum vor vinde prin bursă cand oamenii nu au spații de depozitare?! Dacă aveau în depozit 100.000 de tone de grâu și lansau oferta de vânzare era o treabă. Statul trebuia să-i ajute pe oameni să-si depoziteze recolta. Unde mai pui că nici nu au cu ce să-si transporte produsele până acolo pentru că, mai toti, au niște tractoare și niste remorci neînmatriculate”, a punctat Popescu.
Traderii manipulează prețurile. Din nou…
Agricultorii îî acuză din nou pe marii traderi de cereale că manipulează prețul cerealelor și oferă fermierilor prețuri ridicole, mult sub cele practicate pe bursele europene. Numai ca, dacă, anul trecut, prețurile cerealelor au fost reduse brusc, peste noapte, de către traderi, care și-au atras criticile agricultorilor, acum se pare că aceștia apelează la politica pașilor mărunți.
Anul trecut, monopolul traderilor de cereale de pe piața românească a condus la o situație cel puțin ciudată. Prețurile oferite fermierilor români au fost cu mult sub cele la care au fost cotate cerealele pe bursele internaționale.
Fermierii au acuzat traderii de cereale de constituirea unui cartel în vederea stabilirii unor prețuri derizorii la cereale, decuplate totale de la piața internațională. Producătorii au acuzat autoritățile române că nu fac nimic pentru a impiedica aceasta situație. Agricultorii acuză că li s-au oferit prețuri de 107-108 euro pe tona de grâu, în condițiile în care grâul se vinde cu 200 de euro la bursa din Milano și cu 170 de euro la cea din Ungaria.
Fermierii susțin că acestă situație este determinată de faptul că producătorii dețin doar circa 8% din spațiile de depozitare a cerealelor, restul fiind ale traderilor. În plus, mulți fermieri care lucrează pe credit-furnizor, sau au de acoperit rate la credite sau leasing sunt nevoiți să accepte prețuri derizorii pentru că trebuie să-și achite facturile imediat după recoltare, fără a mai putea stoca producția. SURSA AGROSTANDARD
Bursa de cereale de la Corabia
– tichia de margaritar a fermierilor in lupta cu traderii
Bursa, gata de anul nou Bursa de la Corabia ar putea fi functionala la sfarsitul acestui an.
“Acum suntem in faza intocmirii documentatiei de functionare a bursei in partenriat cu Bursa Romana de Marfuri din Bucuresti. La sfarsitul anului speram sa fie operationala. Am terminat cladirea, am utilat-o, am finalizat contractual pentru furnizarea sistemului informatics si a soft-ului. Acum specializam o parte a personalului – 4-5 persoane, la Bucuresti. In total, bursa de la Corabia va avea 13 angajati”, a aratat Lungu.
Optimismul functionarilor locali nu este, insa, impartasit de producatori.
“Cultura fermierilor vis-à-vis de bursa este inexistenta. Nu cred ca or sa dea navala. Nu s-a mediatizat nimic, inafara de faptul ca s-a construit. Ma indoiesc ca lumea se va duce sa cumpere de pe bursa. Se vor duce, ca si pana acum, direct la producatori. Tot ce trece prin bursa are un comission pe care oamenii nu sunt dispusi sa-l plateasca. Nu-i rau ca s-a facut, dar banii aia trebuiau folositi pentru ceva care sa aduca plus-valoare”, este de parere Ilie Popescu, presedintele Asociatiei Producatorilor Agricoli Olt.
Fermierii vad bursa ca pe o tichie. De margaritar
Fermierii cred ca bursa va fi inoperabila pentru ca fermierii nu au spatii de depozitare si nici logistica de transport a cerealelor.
“Cum vor vinde prin bursa cand oamenii nu au spatii de depozitare?! Daca aveau in depozit 100.000 de tone de garu si lansau oferta de vanzare era o treaba. Dar asa, ce zice – am 30 de tone in depozitul meu de la Bucinisu? Sau am 1.000 de tone in camp, dupa care vine grindina si mai raman cu 200 de tone? Statul trebuia sa-i ajute pe oameni sa-si depoziteze recolta. Unde mai pui ca nici nu au cu ce sa-si transporte produsele pana acolo pentru ca, mai toti, au niste tractoare si niste remorci neinmatriculate”, a punctat Popescu.
Bursa de Cereale de Corabia, singura de acest fel din tara, va functiona in parteneriat cu Bursa Romana de Marfuri din Bucuresti. Proiectul, inceput in 2010 si dezvoltat prin Programul Operational Regional REGIO, are o valoare totala de 8,05 milioane lei, din care contributia UE este de 2,73 milioane lei, cea a Consiliului Judetean, de 4, 89 milioane lei, restul sumei fiind de la bugetul de stat.
Sumele au fost folosite pentru constructia si utilarea sediului administrativ, cu o suprafata de 1019 metri patrati, dotarea laboratorului de analiza a cerealelor, realizarea soft-ului bursei si instruirea personalului.
Fermierii acuza traderii de cereale de constituirea unui cartel in vederea stabilirii unor preturi derizorii la cereale, decuplate totale de la piata internationala. Producatorii au acuzat autoritaile romane ca nu fac nimic pentru a impiedica acesta situatie. Fermierii acuza ca li s-au oferit preturi de 107-108 euro pe tona de grau, in conditiile in care grul se vinde cu 200 de euro la bursa din Milano si cu 170 de euro la cea din Ungaria.
Fermierii sustin ca acesta situatie este determinate de faptul ca producatorii detin doar circa 8% din spatiile de depozitare a cerealelor, restul fiind ale traderilor. In plus, multi fermieri care lucreaza pe credit-furnizor, sau au de acoperit rate la credite sau leasing sunt nevoiti sa accepte preturi derizorii pentru ca trebuie sa-si achite facturile imediat dupa recoltare, fara a mai putea stoca productia.
SURSA AGROSTANDARD