Despre normalitate cu Silviu Brucan - ianuarie 16, 2016 General 33 Comments
De curand, la un talk show televizat, Dan Mihalache a subliniat, in cateva randuri, faptul ca presedintele Johannis are drept obiectiv principal revenirea la normalitate. Sper sa fie asa. „Normalitatea” nu e foarte usor de definit. Ea are intelesuri diferite pentru persoane diferite. In campania prezidentiala din 2004, normalitatea a fost un concept central al mesajelor mele. Iar in 2002, impreuna cu cativa colegi, am scris un document programatic important pentru partid, intitulat „Spre normalitate”. Am gasit, de curand, un articol scris atunci de Silviu Brucan despre textul pe care l-am mentionat:
„21 oct 2002 Autor: Silviu Brucan
Prin dimensiunea si profunzimea ei, lucrarea lui Adrian Nastase „Spre normalitate” depaseste caracterul rapoartelor care se prezinta in mod obisnuit la un congres sau consiliu de partid. Arata mai curand ca un studiu sau eseu aceasta 1″viziune social-democrata moderna privind viitorul Romaniei” • De aceea, nici nu s-a bucurat de o discutie vie la Consiliul National al PSD.
Este un studiu cu numeroase constatari obiective de valoare stiintifica, dar si cu inclinatii subiective care-i confera o nota partinica.
Primul lucru pe care-I afirma autorul este ca PSD are nevoie de o ideologie. Cred ca are dreptate, cu atat mai mult cu cat numerosi membri au fost atrasi mai mult de avantajele puterii decat de social-democratie. Ideologia poate sa fie un catalizator, sa-i confere soliditate, coeziune si forta. Teza principala a cartii aparute intre timp este ca Romania iese din starea de tranzitie care se va incheia in 2004, dupa care va incepe o noua etapa – intrarea in normalitate. Intamplator, 2004 este momentul alegerilor si in mod evident Nastase doreste ca intrarea in normalitate sa se petreaca sub egida PSD. As comenta ca intreaga demonstratie are acest tel, firesc pentru liderul PSD.
Este foarte curajoasa si poate lipsita de precautie pentru un lider politic observatia ca dupa 13 ani de la Revolutie, Romania cunoaste unul din cele mai lungi procese dintre fostele state comuniste central-europene. Este vorba de tranzitia de la socialism la capitalism. Am zis ca este curajoasa, deoarece nu ma asteptam de la Nastase sa identifice cauzele acestei ramaneri in urma, dat fiind ca partidul sau, sub diferite denumiri, a guvernat destinele acestei tari. De altfel, in nici o tara occidentala construirea capitalismului nu a revenit social-democratiei. Abia dupa ce zidurile cladirii au fost terminate, au venit social-democratii la putere, ca sa imprime capitalismului acel caracter democratic care a permis accesul unor mase largi ale populatiei la bunuri care erau altadata privilegiul burgheziei. Si in tarile central-europene (Cehoslovacia, Ungaria, Polonia) au existat forte politice de dreapta care, imediat dupa Revolutie, au efectuat reforme radicale in structura economica comunista, au intronat economia de piata si au impus un ritm accelerat mersului spre capitalism. Ca sa folosesc termenii lui Nastase, au introdus normalitate. La noi, sarcina aceasta a revenit social-democratiei, care a facut treaba aceasta incet si deseori a contre coeur. Abia in ultimii doi ani este meritul guvernului Nastase ca a accelerat mersul reformei si a raspuns cerintelor FMI, iar acum directivelor Comisiei Uniunii Europene, apucand-o pe drumul spre capitalism.
Importanta este observatia lui Nastase ca drept urmare a economiei de piata s-a modificat structura sociala, au aparut noi clase si categorii sociale – exponentii marelui capital, clasa mijlocie si masa celor defavorizati. PSD este astazi in situatia de a-si reidentifica suportul social. Nastase recunoaste ca o parte insemnata a electoratului a obtinut prea putin fata de asteptari, in timp ce zone electorale care nu au votat PSD fructifica progresele guvernarii. El afirma ca ne aflam la o cotitura in evolutia culturii politice si dupa ce enumera realizarile guvernului, precizeaza ca acum este necesara tranzitia de la cresterea produsului intern brut la cresterea salariilor si pensiilor. Aceasta politica incepe sa se reflecte in bugetul pe 2003, unde salariul mediu este prevazut a creste la aproape 7 milioane lei lunar. Numai sa scada factura de intretinere in bugetul familiei, ca altfel ea va inghiti mare parte a salariului.
Nastase este la curent cu framantarile social-democratiei europene exprimate in declaratia Tony Blair – Schroeder si constata ca social-democratia nu poate ramane la palierul justitiei sociale ci trebuie sa convinga si prin dinamism economic, impulsionarea initiativei si creativitatii care apartin arsenalului liberal.
Oricum, lucrarea „Spre normalitate” dovedeste ascutime intelectuala dar si antene sensibile fata de realitatile societatii romanesti”.
Articol publicat in editia tiparita a Ziarului Financiar din data de 21.10.2002
SURSA: A.NASTASE
De curand, la un talk show televizat, Dan Mihalache a subliniat, in cateva randuri, faptul ca presedintele Johannis are drept obiectiv principal revenirea la normalitate. Sper sa fie asa. „Normalitatea” nu e foarte usor de definit. Ea are intelesuri diferite pentru persoane diferite. In campania prezidentiala din 2004, normalitatea a fost un concept central al mesajelor mele. Iar in 2002, impreuna cu cativa colegi, am scris un document programatic important pentru partid, intitulat „Spre normalitate”. Am gasit, de curand, un articol scris atunci de Silviu Brucan despre textul pe care l-am mentionat:
„21 oct 2002 Autor: Silviu Brucan
Prin dimensiunea si profunzimea ei, lucrarea lui Adrian Nastase „Spre normalitate” depaseste caracterul rapoartelor care se prezinta in mod obisnuit la un congres sau consiliu de partid. Arata mai curand ca un studiu sau eseu aceasta 1″viziune social-democrata moderna privind viitorul Romaniei” • De aceea, nici nu s-a bucurat de o discutie vie la Consiliul National al PSD.
Este un studiu cu numeroase constatari obiective de valoare stiintifica, dar si cu inclinatii subiective care-i confera o nota partinica.
Primul lucru pe care-I afirma autorul este ca PSD are nevoie de o ideologie. Cred ca are dreptate, cu atat mai mult cu cat numerosi membri au fost atrasi mai mult de avantajele puterii decat de social-democratie. Ideologia poate sa fie un catalizator, sa-i confere soliditate, coeziune si forta. Teza principala a cartii aparute intre timp este ca Romania iese din starea de tranzitie care se va incheia in 2004, dupa care va incepe o noua etapa – intrarea in normalitate. Intamplator, 2004 este momentul alegerilor si in mod evident Nastase doreste ca intrarea in normalitate sa se petreaca sub egida PSD. As comenta ca intreaga demonstratie are acest tel, firesc pentru liderul PSD.
Este foarte curajoasa si poate lipsita de precautie pentru un lider politic observatia ca dupa 13 ani de la Revolutie, Romania cunoaste unul din cele mai lungi procese dintre fostele state comuniste central-europene. Este vorba de tranzitia de la socialism la capitalism. Am zis ca este curajoasa, deoarece nu ma asteptam de la Nastase sa identifice cauzele acestei ramaneri in urma, dat fiind ca partidul sau, sub diferite denumiri, a guvernat destinele acestei tari. De altfel, in nici o tara occidentala construirea capitalismului nu a revenit social-democratiei. Abia dupa ce zidurile cladirii au fost terminate, au venit social-democratii la putere, ca sa imprime capitalismului acel caracter democratic care a permis accesul unor mase largi ale populatiei la bunuri care erau altadata privilegiul burgheziei. Si in tarile central-europene (Cehoslovacia, Ungaria, Polonia) au existat forte politice de dreapta care, imediat dupa Revolutie, au efectuat reforme radicale in structura economica comunista, au intronat economia de piata si au impus un ritm accelerat mersului spre capitalism. Ca sa folosesc termenii lui Nastase, au introdus normalitate. La noi, sarcina aceasta a revenit social-democratiei, care a facut treaba aceasta incet si deseori a contre coeur. Abia in ultimii doi ani este meritul guvernului Nastase ca a accelerat mersul reformei si a raspuns cerintelor FMI, iar acum directivelor Comisiei Uniunii Europene, apucand-o pe drumul spre capitalism.
Importanta este observatia lui Nastase ca drept urmare a economiei de piata s-a modificat structura sociala, au aparut noi clase si categorii sociale – exponentii marelui capital, clasa mijlocie si masa celor defavorizati. PSD este astazi in situatia de a-si reidentifica suportul social. Nastase recunoaste ca o parte insemnata a electoratului a obtinut prea putin fata de asteptari, in timp ce zone electorale care nu au votat PSD fructifica progresele guvernarii. El afirma ca ne aflam la o cotitura in evolutia culturii politice si dupa ce enumera realizarile guvernului, precizeaza ca acum este necesara tranzitia de la cresterea produsului intern brut la cresterea salariilor si pensiilor. Aceasta politica incepe sa se reflecte in bugetul pe 2003, unde salariul mediu este prevazut a creste la aproape 7 milioane lei lunar. Numai sa scada factura de intretinere in bugetul familiei, ca altfel ea va inghiti mare parte a salariului.
Nastase este la curent cu framantarile social-democratiei europene exprimate in declaratia Tony Blair – Schroeder si constata ca social-democratia nu poate ramane la palierul justitiei sociale ci trebuie sa convinga si prin dinamism economic, impulsionarea initiativei si creativitatii care apartin arsenalului liberal.
Oricum, lucrarea „Spre normalitate” dovedeste ascutime intelectuala dar si antene sensibile fata de realitatile societatii romanesti”.
Articol publicat in editia tiparita a Ziarului Financiar din data de 21.10.2002
SURSA: A.NASTASE